Presa

Am avut deosebita onoare de a fi menționată de-a lungul carierei mele în numeroase publicații care tratează subiecte culturale și în special, pictura.

Le mulțumesc tuturor pentru cuvintele calde!

header_valentina-brancoveanu_en

TeleRadio Moldova – „Chişinăul de ieri şi de azi” – în picturile Valentinei Brâncoveanu (13 Oct 2015)

Prima Ora Moldova – Valentina Brâncoveanu – pictorița Chișinăului de ieri și de azi (23 Oct 2015)

Timpul.MD – Omul Săptămânii

Revista “Bibliopolis” Nr.3, 2004 “Valentina Brâncoveanu”

Revista “Vacanțe la tara” Nr.8, august 2004, ANTREC ROMÂNIA

Revista “Biblioteca Națională a RM” 2002, “Valentina Brâncoveanu Expoziție personalâ, “Orasul vechi”

Revita “Florile dalbe” Nr.48, 30 noembrie 2000 “Principesa Brâncoveanu”

Revista “Femeia Moldovei” Nr.9-12 1998 “Artista culorilor”

Revista “Florile dalbe” Nr.48, 3 decembrie, 1998 “Orasul tot e violet…”

Revista “Moldova” Nr. 7-8, 1996 “Pe itinerarele nostalgiei”

Revista “Femeia Moldovei” mai, 1995 “Sa-mi trăiască mai mult impresiile…”

Revista “Limba Romană” Nr.3, 1995 “Valentina Brâncoveanu”

Valentina Brâncoveanu a mostenit din noianul secolelor nu numai un nume domnesc, ci si mare dragoste față de poporul nostru talentat, dar si necajit, față de cadrul natural autohton, care te face sa te cutremuri de frumusețe. Aceasta dragoste razbate in egală măsură din toate pânzele pictoriței, fie că este vorba de peisaje citadine sau rustice, fie că este vorba de multitudinea buchetelor de flori sau portrete.
Impresionează capacitatea de muncă a Valentinei Brâncoveanu, calitatea rară a ei de a lucra dezinvolt in diferite condiții, locuri, proprietatea de a asimila, de a se bucura impreuna cu cei din prejmă; de a se bucura impreuna cu ei și poate chiar mai mult decât ei. Ori, e nevoie sa simți cu tot sufletul teiul lui Eminescu penru a-l picta vara, dar si iarna, de fiecare data altfel, e nevoie sa te patrunzi de semnificațiile Casei lui Eminescu de la Ipotești, ale Clubului Junimea sau ale străzilor Iasului pentru a le imprima lumina si culoarea gemene cu eternitatea.
Remarcabile sânt clipele si locurile surprinse de V. Brâncoveanu la Vatra Dornei, lingă muntii seculari, nemaipomenit de frumoși cind se lasă amurgul, la Palanga pe malul Marii Baltice aducind a larghețe, libertate si liniste in zorii zilei. Dar o dragoste aparte a pictoritei este Chisinăul,   indeosebi orașul vechi urbea copilariei autoarei.
Cât de mult trebuie sa iubesti acest oras, cât de mult trebuie sa-ti fie dragă, cât de mult trebuie sa te doară că vor dispărea fără de urmă aceste case, aceste porți, aceste curți, acesti arbori, ca să starui in preajma lor, să revii la toate neincetat cu penelul, dar mai mult cu sufletul. V. Brăncoveanu niciodata nu are senzația că pierde timpul, fie că lucreză in preajma unui pom inflorit, fie că meditează in preajma unei clădiri dragi inimii sau in preajma unei proprii plasmuiri care se inalță tristă și neaparată deasupra luminii din noi. Primavara sau toamna, vara sau iarna pictorita cistigă timp, adica se cistigă, se intuiește și se definește pe sine.
Valentina Brâncoveanu are un simț excepțional al culorii. Pentru ea interacțiunea dintre lumină și culoare este o intreagă aventură. Le simte nuanțele, caută și găsește noi și neașteptate interferențe.
Dramatic si germinatoriu in cazul V. Brâncoveavu este impactul dintre culoare si cuvint. Sensurile cuvintelor, dedesubturile si muzicalitatea lor toate acestea o determina sa caute pina in pânzele albe un ton, o realitate ireală, să ne sugereze că idea nu ia sfirsit in marginea unei petale, a unui ram, a unui munte sau in dreptul ramei. Cuventele se scurg ,și se precipetează in culori. Precum muzica, liniștea și durerea. Poeziile lui M . Eminescu, G, Bacovia s.a. sânt pentru V. Brâncoveanu un nesecat izvor de inspirație, acestea alegindu-și, cu de la sine putere, culorile și mai mult chiar, artistul care le-ar trece și imortaliza pe pânza.
Desăvirsirea este căutată de V. Brâncoveanu in multitudinea variantelor, mai ales cind este vorba de flori. Panseluțele pictoriței iși schimbă felul de a fi, culoarea și chiar nuanțele de la un tablou la altul, ca până la urmă să rămină ingândurate intr-o aură enigmatică, amintindu-ne volens – nolens de ”Anemonele” lui Stefan Luchian.

Leo Bordeianu

Revista “Femeia Moldovei” Nr. 9, 1994 “Atelierul cu flori, atelierul cu alin…”

E cu ușa deschisa de cu lumină de zi până seara tirziu. Cine vrea acela ii trece pragul. Carui și cum ii convine iși gasește locul pe lavița cu păretare, pe scaunelele mici, meșterite de mina. De jur imprejur doar tablouri: care terminate, care abia incepute, care impachetate pentru a-și lua drumul spre casa și inima celui ce simte că are nevoie ca de aer de ele. …Iar in timp ce peretii se fac martorii ….stapâna lor intinde mâna spre pensule, iși pune vopselele la indemină și prinde a lucra. Pictează in principiu flori. I se zice că este chiar un pictor mai mult floral. Poate de aceea cine-i trece pragul are in grijă să vină cu un buchețel de liliac, țigancușe, panseluțe, crizanteme și multe alte flori fie și un pic ofelite. In schimb cu atit este mai mare minunea pentru martorul care asista la invierea lor pe pânza. Adesea se intimplă că dintr-un buchețel bun de acum de aruncat la gunoi, să apară vie, aproape frematind imaginea unor flori de o rara tandrețe. Se intimplă să râdă florile celea, se intimplă să plingă, se intimplă sa le bată vântul, să le ardă soarele, să le inghețe gerul. Depinde de ceea ce trăiește sufletul celei care le face in acel moment. Iar ea, autoarea lor, stie a prinde diverse stari, așa incit in fața unui tablou te intristezi, in fața altuia te luminezi, iar in fata celui de al treilea ramii dus pe gânduri…

Maria Bulat-Saharneanu

Revista “Femeia Moldovei” Nr. 9, 1994 “Atelierul cu flori, atelierul cu alin…”

Revista “Femeia Moldovei” septembrie- decembrie, 1992 Chisinău, “Fără natură nu-mi inchipui arta”

Revista “Moldova” Nr.3, 1984 Chisinău, “Peneluri – Valentina Brâncoveanu”

Emisiuni TV:

EUTV Emisiunea “VIP” “De ziua orașului”, regizor Svetlana Frumusachi, 14 octombrie 2007, Moldova, Chisinău

MOLDOVA 1 “Mai in glumă, mai in serios”, regizor Margareta Reabcov, 13 octombrie 2007

MOLDOVA 1 “Valentina Brâncoveanu”, regizor Stanchevici Larisa 1990, Lituania, Palanga

TVR Iași “In vizită la plasticiana Valentina Brâncoveanu”, regizor Oana Lazar, 2003, Iai, România

MOLDOVA 1 “Valentina Brâncoveanu, pictură” regizor Lucia Danu , martie 2004, Moldova, Chișinău, Sala Union Fenosa

MOLDOVA 1 “Itinerarele Nostalgiei” , regizor Carmelia Albu, Moldova, Chișinău, 2005

MOLDOVA 1 Aniversari “Valentina Brâncoveanu la 50 de ani”, regizor Margareta Reabcov, octombrie 2000, Moldova, Chisinau

Emisiuni Radio:

Radio Moldova 1, ”Sageata lui Cupidon”, cu Vasile Mija, 2001

Radio Moldova 1, “Dialogul Neprotocolare”, Luminița Popa, 2002

Radio Moldova 1, “Dialoguri culturale”,cu Luminița Popa, 2004

Radio Diapazon, cu Svetlana Sarbu, 2005